vineri, 13 septembrie 2013

Agapia - Manastirea dragostei




                Nu departe de Tg. Neamt, la poalele culmii Magura, pe valea paraului Agapia, si inconjurata de paduri seculare, intalnim Manastirea Agapia.

 

 

 

                De cum ii treci pragul te intampina o multitudine de flori multicolore pe care maicutele le ingrijesc cu mare dragoste

 









 

 

                Manastirea isi are numele din grecescul "agapis" = dragoste crestina,  nume preluat de la Sihastrul Agapie care in sec. al XIV-lea a ridicat o biserica din lemn in partea locului.

 

 


 

 

                Manastirea Agapia a fost construita de fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil Coci si a sotiei acestuia, cneaghina Liliana intre 16 octombrie 1642 si  3 septembrie 1644. Sfintirea manastirii a avut loc abia peste trei ani, la 12 septembrie 1647, perioada necesara construirii chiliilor in forma de careu si a turnului-clopotnita.

 



 

 

                Inzestrata de ctitori si de domnitor cu importante sume de bani, carti de cult, broderii si odoare sfinte cat si cu mai multe mosii, iar de-a lungul timpului de la alti credinciosi: iazuri, vii, sate, mori, pravalii, salase de tigani si alte mosii, manastirea va atrage diversi cotropitori. Calugarii au fost nevoiti in mai multe randuri sa se refugieze in munti sau chiar  in Transilvania datorita invaziei turcilor si tatarilor din 1671 - 1672, cand manastirea a fost avariata, a tatarilor in iarna anului 1676 - 1677, a polonilor in 1680 care au transformat biserica in grajduri, sau a ostilor regelui Sobieski in anul 1689 - 1693.

 



 

 

                Din anul 1803 cand se infiinteaza si scoala de calugarite, la Manastirea Agapia ajung 50 de maicute de la Socola devenind astfel manastire de maici, stareta fiind numita Elisabeta Costache, sora mitropolitului.

 

 


                Cativa ani mai tarziu, la 16 septembrie 1821 manastirea va fi din nou devastata si incendiata de turci.  In anii urmatori intreg complexul monahal a fost refacut. Intre anii 1858 - 1862 stareta Tavefta Ursache executa lucrari de reparatii si extindere a bisericii aducandu-l pe Nicolae Grigorescu care la numai 20 de ani picteaza peretii interiori.

 

 



 

 

                  La 25 ianuarie 1862 Manastirea Agapia va fi resfintita de catre arhiereul Calnic Miclescu infiintandu-se scoala se surori de patru clase, atelierul de covoare si broderii si scoala de pictura bisericeasca a carui profesor va fi tot Nicolae Grigorescu.

 

 



 

 

                   Alt incendiu va produce pagube manastirii la 23 iulie 1903 astfel ca in octombrie 1928 profesorul I. D. Stefanescu curata de fum si funingina pictura lui Grigorescu. 

 

 

 

 

                   Astazi pe langa Manastirea Agapia functioneaza singurul seminar de fete din Moldova.

 

 

 

                   In afara incintei manastirii, in apropierea casei memoriale Alexandru Vlahuta, intalnim peste 100 de case calugaresti in care locuiesc cele peste 300 de maicute. Manastirea Agapia este a doua manastire din tara ca populatie dupa Manastirea Varatec aflata in apropiere. Face parte din salba de aur a manastirilor Neamtului.