Manastirea Tazlau, vestita vatra monahala
Desi ceramica cu decor excizat si incizat si chiar cu un inceput de pictura descoperita in apropiere la Borlesti, sau cea policroma descoperita la Piatra Soimului probeaza continuitatea de locuire pe aceste meleaguri dupa civilizatia Cucuteni, primele documente referitoare la Tazlau (Drumul Calului), sunt cele legate de construirea manastirii.
Cu toate acestea, sapaturile arhiologice executate la "Coboras" demonstreaza existenta unor locuinte inca din perioada 1600 - 1350 i Hr.
Aflata la marginea judetului la o altitudine de 450 m langa Magura Tazlaului, in localitatea Tazlau, la manastire se poate ajunge pe soseaua judeteana 156 A ce leaga Roznovul de Moinesti.
In anul 1419, Giurgiu Globnic, omul curtii domnesti, face masuratorile terenului cuprins intre apa Nechitului si cea a Frumoasei, a dealului lui Bozie si pana la Glod, pe care Alexandru cel Bun il va trece in proprietate domneasca.
Cinci ani mai tarziu domnitorul da lui Toader si Lie un loc pe raul Tazlau mai sus de podetul Metastilor, unde acestia sa intemeieze o manastire. Fiind din neamul Musatinilor, primesc si terenul masurat anterior de Globnic. Insa documentele nu mai arata daca cei doi au construit sau nu manastirea. Se cunoaste insa ca la Tazlau a existat o biserica de lemn ce a functionat 72 de ani. In jurul ei au fost construite o serie de locuinte tot din lemn.
Temelia vechii manastiri se afla pe "Dealul Chetronea", iar marturii ale existentei acesteia sunt mentionate si de Oanta la cancelaria lui Alexandru cel Bun din Suceava.
Actuala manastire din Tazlau a fost zidita intre anii 1496 - 1497, fapt mentionat in pisanie: "Io Stefan voievod, domnitor al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, am zidit aceasta biserica in cinstea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si a curatei ei nasteri, ca sa fie de ruga lui si sotiei sale Maria si fiilor sai Alexandru si Bogdan, care s-a inceput in anul 7004 in luna iulie 4 si s-a ispravit in anul 7005, in al patruzeci si unulea an curgator de domnie, luna noiembrie 8 zile." Manastirii ii sunt trecute in administrare si posesie tot ce a avut Toader si Lie. Traditia ne spune ca la ridicarea ei, Stefan cel Mare a adus calugari de la Nechit.
In anul 1514 Manastirea Tazlau a fost atacata si pradata de secui, fapt mentionat si de Grigore Ureche. Veniti din Transilvania prin Valea Trotusului si condusi de Trifaila, acestia au pradat mai multe localitati ajungand si la Tazlau. Vor fi nimiciti la Pod langa Vaslui de armata voievodului Bogdan unde Trifaila va plati cu viata taindui-se capul.
Clopotnita care functioneaza si astazi apartine epocii lui Petru Rares, usa dintre pridvor si pronaus domniei lui Irimia Movila, iar Petru Movila s-a ocupat de abside si a ridicat un nou pridvor.
Manastirea cunoaste o perioada infloritoare, in anul 1639 episcop al Romanului va fi inscaunat Dosoftei, monah al Manastirii Tazlau. Tot in acea perioada a vietuit in Magura din fata manastirii Cuviosul Chiriac din Tazlau.
In Magura Tazlaului pot fi intalnite si astazi pesteri ruinate de vreme din piatra, si care au apartinut sihastrilor: Onofrei, Serafim, Iov, Agaton, Selvestru, Pavel sau Chiriac.
Epoca fanariota face ca manastirea sa intre in declin. Jaful egumenilor straini precum si politica vremii fac ca o serie de cladiri construite de ctitorii voievozi sa fie distruse. Egumenul grec executa reparatii capitale asupra manastirii in anii 1858 - 1859 denaturand stilul bisericii lui Stefan.
La 11 decembrie 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga legea secularizarii averilor, punandu-se astfel capat multor abuzuri.
Parohie din 1894, biserica redevine din nou manastire in anul 1998, precum destinatia sa initiala.
Astazi Arhimandit Iosif, staretul Manastirii Tazlau, si parintele Nicolae, dupa puterea lor, cu dragoste si credinta, mentin vie viata duhovniceasca din aceasta vestita vatra monahala.
Hramul Manastirii Tazlau - Nasterea Maicii Domnului, este sarbatorit la 8 septembrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu