luni, 14 ianuarie 2013

Neue Sachlichkeit - OTTO DIX




Otto  Dix





   Otto Dix este unul dintre cei mai importanti artisti ai Neue Sachlichkeit (Noua Obiectivitate), fiind unul dintre membrii fondatori, impreuna cu George Grosz. S-a nascut la Untermhaus, Turingia (azi Gera), pe 2 decembrie 1891, in sanul unei familii modeste, tatal sau Franz Dix fiind muncitor intr-o turnatorie, iar mama sa Louise Amann muncitoare intr-o fabrica de portelan si croitoreasa.






    Incurajarile primite de la mama sa, care a scris poezie in tinerete, si orele petrecute in studioul varului sau Frita Amann, pictor, au  fost decisive in formarea lui Otto ca artist. Din 1906 devine ucenicul pictorului Carl Senff, iar patru ani mai tarziu este admis la Academia de Arte Frumoase din Dresda.

 

 

   Pleaca voluntar la razboi, fiind repartizat in regimentul de artilerie, iar in 1915 este numit ofiter non-comandant la o unitate motorizata ce participa la Batalia de pe Somme.

 





   Desi a fost grav ranit de mai multe ori, in 1917 este transferat pe frontul din est pana la sfarsitul ostilitatilor cu Rusia, iar apoi pe frontul din vest la ofensiva de primavara. Este decorat cu Crucea de Fier (clasa a doua) si ajunge la rangul de vice sergent major.

 





    Dix va reprezenta ulterior in numeroase lucrari, inclusiv un portofoliu de cinzeci de lucrari numit Der Krieg (1924), traumele experientelor din razboi.

 





    Dupa razboi revine la Gera, insa in 1919 se muta la Dresda pentru a studia la Academia de Arte Plastice. Va participa la Expozitia Expresionistilor Germani din Dormstadt si la Targul de la Berlin.

 





    Ajunge profesor la Academia din Dresda, insa cand nazistii preiau puterea Dix este considerat artist degenerat si este concediat. Se muta la Lacul Constance in vestul Germaniei participand in 1937 cu doua lucrari la expozitia din Munchen, picturi ce vor fi arse.






     Otto Dix ca si multi alti artisti germani se alatura guvernului Reich-ului intrand in Camera de Arte Plastice, o subdiviziune a Ministerului Culturii, si va fi obligat sa promita ca va picta doar peisaje inofensive.

 

 

   A pictat insa o lucrare critica idealurilor naziste fiind arestat in 1939, acuzat ca a complotat impotriva lui Hitler, dar va fi eliberat ulterior.

 





    Participa si in al doilea razboi mondial fiind recrutat in Volkssturm, dar va fi capturat de trupele franceze si eliberat in 1946.

 






   Dupa razboi revine la Dresda, iar opera sa va fi dominata in mare parte de trei teme:

Razboiul modern, Dix fiind un veteran al celor doua razboaie mondiale, a fost bantuit de brutalitate lor mult timp dupa ce tunurile au tacut. Prin arta sa el se intoarce la peisajele pustiite si brazdate de transeele presarate cu organisme mutílate.

 





    Urmarile sale, veteranii lui fiind jalnice persoane desfigurate de razboi si ignorate de supravietuitori.

 





    Femeile fatale, martori putrezi al unui sistem de exploatare fara scrupule. Lucrarile sale aspira a fi masurate cu ale lui Goya in reprezentarea groazei, doar ca la Dix intalnim adesea un umor macabru.

 





    In 1959 i s-a atribuit crucea federala pentru merit, decoratie vest-germana.

 




    Otto Dix a murit la Singen, Hohentwiel, in 25 iulie 1969 fiind inmormantat in cimitirul din Hemmenhofen.