Pe cararile Neamtului
Dominat
de culmile Ceahlaului si brazdat de raurile Bistrita, Moldova si Siret,
judetul Neamt se afla la limita Carpatilor Orientali in nord–estul
Romaniei.
Vestigiile istorice intalnite la tot pasul ne arata ca Neamtul
a trait cu intensitate toate momentele istoriei care au marcat
existenta neamului nostru. Descoperirile arheologice de pe Valea
Bistritei, Cetatica, Bofu, Dartu, Tibucani, Botesti sau Valea Ursului ne
duc in timp cu peste 100.000 de ani i.e.n demonstrand o larga
raspandire in zona a culturilor paleoliticului final.
Marturii ale neoliticului sunt evidentiate de descoperirile de la
Varatec, Grumazesti, Negresti sau Bargaoani, culminand cu cultura Cucuteni, poate cea mai infloritoare civilizatie neolitica din Europa. Colectia de arta cucutiana poate fi admirata la Muzeul de istorie din Piatra Neamt.
Despre civilizatia tracilor nord-dunareni stau marturie descoperirile arheologice
de la Girov, Costisa sau Ruginoasa de unde pot fi deduse legaturile
intertribale existente in acea perioada pe raza actualului judet. Odata
cu prima epoca a fierului se confirma elementele definitorii ale
geto-dacilor, descoperirile de la Calu, Borlesti, Podoleni sau Radeni
demonstrand puterea si bogatia lor.
Este
epoca in care apar puternice centre economice si militare ce vor fi
reunite de Burebista in secolul I i.e.n, in cadrul statului dac
centralizat si independent. Pe teritoriul Neamtului se dezvolta
Petrodava unde isi va stabili resedinta ulterior, regele dac Dicomes.
Dupa
ce cuceresc Dacia in anul 106, romanii vor distruge fortificatiile
Petrodavei lasand aici o garnizoana. In sec. II-III este certificata
prezenta dacilor liberi, carpii, ce au tinut legaturi permanente cu
Imperiul Roman. Marturii stau descoperirile de la Sabaoani, Valeni sau Piatra Neamt.
Dupa
retragerea romanilor din sec. III urmeaza migratia diferitelor
populatii cu toate implicatiile etnice si culturale, dar care nu au
reusit sa dezradacineze populatia daco-romana si continuitatea acesteia.
Se pare ca fenomenul a fost uneori invers, cand de fapt populatiile
migratoare au fost influentate cultural, social si economic de
autohtoni.
Continuitatea populatiei romanesti
este atestata de descoperirile de la Valeni si Brasauti datand din sec.
VIII-XI. Peste ramasitele fostei Petrodava se va ridica o fortareata
feudala in sec. XII-XIII ce va avea si rol de aparare in preajma
invaziei tatarasti din anul 1241.
Tot pe teritoriul Neamtului s-au dezvoltat si cele mai vechi targuri din tara, cele de la Targu Neamt, Roman sau Piatra lui Craciun (actualul Piatra Neamt),
intre anii 1387-1392. Aceasta demonstreaza o intensa populatie in zona,
inainte de constituirea statului feudal independent, tinuturile Neamtului si Romanului fiind printre primele mentionate in cadrul organizarii administrative a Moldovei.
Bogatia
solului de pe aceste meleaguri dar si marile suprafete impadurite au
stimulat dezvoltarea prelucrarii lemnului, a plutaritului pe Bistrita
atestat inca din anul 1466, documente din sec. XV-XVI mentionand
numeroase mori de apa, darse, pive si ateliere mestesugaresti. Apar apoi
la Roman breslele blanarilor, croitorilor, cojocarilor, abagiilor sau
barbierilor mentionate inca de pe timpul domniei lui Vasile Lupu.
In anul 1600 sunt mentionate la Piatra Neamt mai multe bresle de prelucrare a lemnului iar la Targu Neamt a celor ce produceau sumane, cojoace si tesaturi. Existenta punctelor de vama de la Targu Neamt, Roman si Piatra Neamt
demonstreaza stransele legaturi comerciale realizate in special cu
Transilvania prin drumul Bicazului, dar si cu Tara Romaneasca pe drumul
Bistritei. Ajuns un important centru economic si administrativ, Roman va
deveni capitala Tarii de Jos ridicandu-se aici prima fortificare din
zona. Petru Musat va ridica Cetatea Neamt ce ulterior va fi consolidata de Stefan cel Mare.
Tot in timpul domniei lui Stefan cel Mare se va ridica la Piatra Neamt
o curte domneasca data la 20 aprilie 1491. Intre sec. XV-XVIII
cercetarile demonstreaza existenta unei populatii numeroase, statornice
si o intensa viata economica, sociala si culturala. Inasprirea
fiscalitatii si a dominatiei otomane in sec. XVII-XVIII determina
locuitorii din aceasta zona sa participe activ la lupta pentru
libertate.
Chiar si in aceste conditii si a permanentelor jafuri turco-tatare, populatia romana cunoaste
o continua dezvoltare economica si sociala alaturi de care se
integreaza o comunitate saseasca la Targu Neamt in anul 1672 sau armeana
la Roman in anul 1788.
Se
dezvolta tot mai mult sectorul prelucrarii lemnului iar cu aparitia
capitalismului si sistemul de arendare ce nu vizeaza doar pamanturile ci
si iazuri, vami, ocne, etc.
Inca din anul 1841 francezul J.A. Vaillant povesteste lumii intregi despre frumusetea tinutului Neamtului.
El viziteaza locurile folosind vechiul drum al Hangului ce si azi ar
putea fi pus in evidenta pentru iubitorii de drumetii din intreaga lume.
Vaillant venind de la Iasi si ajuns la Roman s-a indreptat spre Piatra Neamt si apoi prin Cracauani, Mitocul lui Balan, Hangu si Durau ajunge la Ceahlau pentru a reveni prin Rapciuni, Pipirig si Targu Neamt la Iasi.
Judetul Neamt dispune de un cadru natural variat, generos si
pitoresc situandu-se printre principalele zone turistice ale tarii. Insa
lipsa unei strategii coerente si a infrastructurii, neexistand niciun
aeroport sau autostrada, tin turistii straini departe. Are insa conditii
optime pentru a putea fi dezvoltate aproape toate ramurile turismului.
Turismul balnear dispune de prezenta unui mare numar de izvoare minerale ce pe vremuri erau valorificate in totalitate chiar daca unele intr-un cadru mai putin organizat. Apele minerale de la Oglinzi au fost analizate chimic inca din anul 1856. Si cele de la Vanatori Neamt erau foarte apreciate, folosite la tratarea bolilor de piele, ginecologice, reumatismale sau circulatorii.
Insa aceste izvoare au fost distruse in repetate randuri de calugarii de la Manastirea Neamtului, aflate in apropierea acesteia, fiind ulterior abandonate. Si cele sase izvoare din Piatra Neamt
descoperite la poalele Cozlei au fost folosite multe decenii la
tratarea bolilor digestive. Insa astazi functionala mai este doar
statiunea Baltatesti data in folosinta inca din anul 1810 de familia
Cantacuzino, fiind situata pe mosia acesteia in acele vremuri. Cunoscute
sunt si izvoarele de la Piatra Soimului insa statiunea Negulesti desi
construita de multa vreme, nici astazi nu a fost data in folosinta.
Iubitorii turismului verde dispun de un numar mare de
rezervatii forestiere, floristice, faunistice, paleontologice sau
geologice sau de monumente ale naturii. Desi lista este foarte
cuprinzatoare, pot fi amintite Padurea de argint situata in apropierea
localitatilor Agapia si Varatic, rezervatia floristica Dealul Vulpii de
pe Cernegura, Lacul Cuijdel, Cheile Sugaului, Piatra Teiului si nu in
ultimul rand Parcul National Ceahlau.
Urmatoarele arii din Judetul Neamt au fost declarate situri de importanta comunitara “Natura 2000”: Ceahlau, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Padurea Gosman si Parcul Vanatori Neamt. Cei ce practica turismul de aventura beneficiaza de numeroase scoli de alpinism si trasee in Cheile Bicazului, Cheile Sugatau sau Ceahlau.
Si turismul religios este foarte bine reprezentat in Neamt. In apropierea orasului Targu Neamt intalnim constelatia de manastiri Varatic, Agapia, Neamt,
Secu si Sihastria. Pe Valea Bistritei pot fi vizitate manastirile
Durau, Bistrita, Bisericani, Tarcau, Pangarati, Petru Vosa sau
Buhalnita. Curtea Domneasca si Turnul clopotnita din Piatra Neamt, Biserica Sf Neculai din Roznov sau manastirile Almas, Bodesti, Horaita, Tazlau sau Pestera sunt deasemeni alte atractii de interes.
Cei ce indragesc turismul cultural se pot bucura de spectacolele Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, ieri perla teatrului romanesc, sau de Festivalul de Teatru Piatra Neamt cea mai veche manifestare de profil din tara, unde an de an pot fi vizionate spectacole de marca. La Piatra Neamt
Muzeul de Arta si Arheologie, cel de Stiintele Naturii, de Etnografie
sau Casa memoriala Calistrat Hogas, la Roman Muzeul de Istorie, de Arta
sau cel de Stiintele Naturii, la Bicaz Muzeul de Istorie sau muzeele
Neculai Popa din Tarpesti si Iulia Halaucescu tin larg deschise portile
publicului. La acestea se adauga casele memoriale Ion Creanga, Mihail
Sadoveanu, Alexandru Vlahuta sau Veronica Micle.
Stadionul Ceahlau si o sala de sport moderna din Piatra Neamt fac ca si turismul sportiv
sa fie reprezentat. Multe partide ale echipei nationale de fotbal sau a
unor divizionare se disputa aici. O hotarare bizara a edililor locali
de a transforma toate strazile municipiului in locuri de parcare private
si concesionate localnicilor ingreuneaza insa deplasarea turistilor din
alte zone cu autoturismele proprii.
Turismul de zapada deasemenea nu putea lipsi din Judetul Neamt. Piatra Neamt
le pune la dispozitie iubitorilor o partie de schi care desi este
orientata spre sud, lucru mai rar intalnit, este dotata cu telegondola,
telescaune, partie tubing sau spatii de inchiriere a echipamentelor
sportive. Din pacate partia de la Durau care ar fi putut deveni perla
judetului este lipsita de autorizatia de functionare datorita
birocratiei si a ipocriziei unora mult prea verzi. Tot ca o ciudatenie,
partia de la Durau este amplasata pe terenurile Mitropoliei, proprietari
ai instalatiilor fiind altcineva.
Un numar foarte mare de pensiuni raspandite in tot
judetul, linistite, discrete si aproape de natura reprezinta locuri
ideale pentru vacanta dand turismului rural o mare insemnatate.
Pentru turismul de masa Neamtul dispune de un important numar de hoteluri si hanuri.
Turismul de plaja si soare, chiar daca la Piatra Neamt
intalnim un strand modern si cochet, turismul de pescuit, turismul
educativ, turismul de cumparaturi, turismul social, turismul gastronomic
sau turismul de negot sunt mai putin reprezentate in Judetul Neamt.
Dupa modelul El camino del Santiago din Spania s-ar putea readuce la viata vechiul drum al Hangului folosit de Vaillant, dezvoltandu-se atat unele ramuri ale turismului pe firul lui, cat si artizanatul.
Minunate locuri! Chiar TREBUIE vizitate si blogul acesta ne ajuta sa ne hotaram, sa ne cunoastem tara, inainte de a merge in Egipt, Grecia, Turcia.....
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Cristina!
Ștergere