1. MOSCOVA ( Rusia )
11. 503. 501 locuitori
2. LONDRA ( Anglia )
8. 308. 369 locuitori
3. ANKARA ( Turcia )
4. 466. 756 locuitori
4. BERLIN ( Germania )
3. 351. 201 locuitori
5. MADRID ( Spania )
3. 237. 527 locuitori
6. ATENA ( Grecia )
3. 158. 400 locuitori
7. KIEV ( Ucraina )
2. 847. 200 locuitori
8. ROMA ( Italia )
2. 743. 796 locuitori
9. PARIS ( Franta )
2. 243. 833 locuitori
10. BUCURESTI (Romania )
1. 883. 445
11. MINSK ( Belarus )
1. 864. 100 locuitori
12. VIENA (Austria )
1. 731. 236 locuitori
13. VARSOVIA (Polonia )
1. 711. 324 locuitori
14. BUDAPESTA (Ungaria )
1. 700. 041 locuitori
15. SOFIA ( Bulgaria )
1. 291. 591 locuitori
16. BELGRAD ( Serbia )
1. 232. 731 locuitori
17. PRAGA ( Cehia )
1. 230. 728 locuitori
18. COPENHAGA ( Danemarca )
1. 230. 728 locuitori
19. BRUXELLES ( Belgia )
1. 125. 728 locuitori
20. STOCKHOLM ( Suedia )
885. 653 locuitori
21. ZAGREB ( Croatia )
792. 017 locuitori
22. AMSTERDAM ( Olanda )
762. 057 locuitori
23. RIGA ( Letonia )
709. 183 locuitori
24. CHISINAU ( Moldova)
671. 800 locuitori
25. OSLO ( Norvegia )
629. 313 locuitori
26. TIRANA ( Albania )
616. 396 locuitori
27. HELSINKI ( Finlanda )
610. 601 locuitori
28. LISABONA ( Portugalia )
547. 631 locuitori
29. VILNIUS ( Lituania )
538. 737 locuitori
30. SKOPJE ( Macedonia )
506. 926 locuitori
31. DUBLIN ( Irlanda )
505. 739 locuitori
32. EDINBURGH ( Scotia )
486. 120 locuitori
33. BRATISLAVA ( Slovacia )
462. 603 locuitori
34. TALLINN ( Estonia )
426. 503 locuitori
35. CARDIFF ( Tara Galilor )
340. 054 locuitori
36. SARAJEVO ( Bosnia si Hertegovina )
314 161 locuitori
37. BELFAST ( Irlanda de Nord )
276. 459 locuitori
38. NICOSIA ( Cipru )
276. 410 locuitori
39. LJUBLJANA ( Slovenia )
267. 920 locuitori
40. PRISTINA ( Kosovo )
198. 214 locuitori
41. PODGORICA ( Muntenegru )
42. BERNA ( Elvetia )
122. 925 locuitori
43. REYKJAVIK ( Islanda )
119. 108 locuitori
44. LUXEMBURG ( Luxemburg )
94. 034 locuitori
45. ANDORRA LA VELLA ( Andorra )
22. 884 locuitori
46. LA VALLETTA ( Malta )
6. 966 locuitori
47. VADUZ ( Liechtenstein )
5. 342 locuitori
48. SAN MARINO ( San Marino )
4. 493 locuitori
49. MONTE CARLO ( Monaco )
3. 034 locuitori
50. VATICAN ( Vatican )
832 locuitori
Nu departe de Tg. Neamt, la poalele culmii Magura, pe valea paraului Agapia, si inconjurata de paduri seculare, intalnim Manastirea Agapia.
De cum ii treci pragul te intampina o multitudine de flori multicolore pe care maicutele le ingrijesc cu mare dragoste
Manastirea isi are numele din grecescul "agapis" = dragoste crestina, nume preluat de la Sihastrul Agapie care in sec. al XIV-lea a ridicat o biserica din lemn in partea locului.
Manastirea Agapia a fost construita de fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil Coci si a sotiei acestuia, cneaghina Liliana intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644. Sfintirea manastirii a avut loc abia peste trei ani, la 12 septembrie 1647, perioada necesara construirii chiliilor in forma de careu si a turnului-clopotnita.
Inzestrata de ctitori si de domnitor cu importante sume de bani, carti de cult, broderii si odoare sfinte cat si cu mai multe mosii, iar de-a lungul timpului de la alti credinciosi: iazuri, vii, sate, mori, pravalii, salase de tigani si alte mosii, manastirea va atrage diversi cotropitori. Calugarii au fost nevoiti in mai multe randuri sa se refugieze in munti sau chiar in Transilvania datorita invaziei turcilor si tatarilor din 1671 - 1672, cand manastirea a fost avariata, a tatarilor in iarna anului 1676 - 1677, a polonilor in 1680 care au transformat biserica in grajduri, sau a ostilor regelui Sobieski in anul 1689 - 1693.
Din anul 1803 cand se infiinteaza si scoala de calugarite, la Manastirea Agapia ajung 50 de maicute de la Socola devenind astfel manastire de maici, stareta fiind numita Elisabeta Costache, sora mitropolitului.
Cativa ani mai tarziu, la 16 septembrie 1821 manastirea va fi din nou devastata si incendiata de turci. In anii urmatori intreg complexul monahal a fost refacut. Intre anii 1858 - 1862 stareta Tavefta Ursache executa lucrari de reparatii si extindere a bisericii aducandu-l pe Nicolae Grigorescu care la numai 20 de ani picteaza peretii interiori.
La 25 ianuarie 1862 Manastirea Agapia va fi resfintita de catre arhiereul Calnic Miclescu infiintandu-se scoala se surori de patru clase, atelierul de covoare si broderii si scoala de pictura bisericeasca a carui profesor va fi tot Nicolae Grigorescu.
Alt incendiu va produce pagube manastirii la 23 iulie 1903 astfel ca in octombrie 1928 profesorul I. D. Stefanescu curata de fum si funingina pictura lui Grigorescu.
Astazi pe langa Manastirea Agapia functioneaza singurul seminar de fete din Moldova.
In afara incintei manastirii, in apropierea casei memoriale Alexandru Vlahuta, intalnim peste 100 de case calugaresti in care locuiesc cele peste 300 de maicute. Manastirea Agapia este a doua manastire din tara ca populatie dupa Manastirea Varatec aflata in apropiere. Face parte din salba de aur a manastirilor Neamtului.
