Zaragoza, capitala Aragonului

   

   Aflată la poalele Pirineilor, Zaragoza esta capitala Comunităţii Autonome Aragon având o populaţie de aproximativ 700.000 locuitori.

 

 

 

 

   Oraşul Zaragoza are mai mult de două mii de ani de istorie. Primele indicii însă datează din secolul VII Î Hr., descoperindu-se resturi ale unei aşezări încă din epoca bronzului.

 

 

 

   Însa prima aşezare urbană o reprezintă oraşul iberic Salduse, menţionat în textele lui Plinius cel Bătrân sub numele de Saldursa, datată din anul 24 Î. Hr. Din anul 14 Î Hr., veteranii din războaiele cantabrice întemeiază oraşul roman Caesaragusta, fondat de Octavio Augusto, la scurt timp devenind cel mai important centru urban din valea Ebrului.

 

 

 

 

   Din anul 452 oraşul va fi cucerit de svabi, iar din anul 466 de vizigoţi care l-au introdus in Împărăţia Toulouse.

 

 

 

 

   Dupa asediul bascilor din anul 541, oraşul a fost cucerit de musulmani in anul 714, conducătorul acestora Nusair Saracen ibn Musa numindu+l Saraqusta al Medina-Baida.

 

 

 

 

   Cu ajutorul Castliei, Alfonso I Battles cucereşte oraşul în anul 1118, făcându+l capitala Aragonului.

 

 

 

 

   In secolul XIII, nobilii au format Uniunea (o asociaţie menită de a le menţine privilegiile şi a limita puterea regală), însă au fost învinşi de Petru în anul 1384, aceasta fiind desfiinţată. 

 

 

 

   Dupa unirea dinastiilor Castiliei si Aragonului, oraşul a devenit monarhie habsburgică.

 

 

 

 

   Din secolul al XV-lea oraşului i s-au alăturat suburbiile fermierilor, pescarilor şi tăbăcarilor, fiind construită, la scurt timp, Universitatea Catolică, în timpul domniei lui Ferdinand. 

 

 

 

   Zaragoza a cunoscut însă o stagnare în creştere odată cu alungarea evreilor şi maurilor.

 

 

 

 

   A urmat Războiul de Succesiune, oraşul dobândind libertate şi suveranitate şi fiind create instituţii proprii. Fiind însă considerat partizan al arhiducelui Carol de Austria, este ocupat în anul 1707 de trupele borbone, însă din anul 1710 îşi recâştigă libertatea.

 

 

 

 

    În timpul Războiului de Independenţă (1808-1814), Zaragoza rezistă trupelor franceze, eroismul lor fiind renumit în întreaga Europă. Holera provoacă numeroase victime în anul 1815, însă cu toate acestea număra 100.000 de locuitori în anul 1900. 

 

 

 

 

    Zaragoza se transformă într-un oraş modern, sunt construite Gara de Nord şi bulevardele Sagasta, Grand Via şi Independenţei. Dupa crearea Ligii Naţionale de producţie (1899) şi Uniunii Naţionale (1900), populaţia din satele alăturate imigrează masiv formând o pătură proletară.

 

 

 

 

   Dupa asasinarea Cardinalului Juan Fragoso y Romero (4 iulie 1923), garnizoana condusă de generalul Miguel Cabanelles rezistă asediului catalan din timpul ofensivei Belchite.

 

 

 

 

    Franco redeschide Academia Militară şi construieşte noi cartiere pe celălalt mal al râului Ebru. 

 

 

 

   Din a doua jumătate a secolului XIX şi până astăzi Zaragoza se dezvoltă continuu devenind al cincilea oraş al Spaniei şi fiind conectat printr-o reţea de autostrăzi cu Barcelona, Madrid, Huesca, Teruel şi Valencia.

 

 

 

 În Zaragoza se poate ajunge astăzi terestru sau cu avionul.

 

 

 

   Anual au loc numeroase fieste, cea mai renumită fiind Fiesta del Pilar (Sf. Pilar fiind patroana oraşului), când mii de turişti vin pentru a oferi flori Sf. Pilar. 

 

 

 

 

  Pe tot parcursul anului şi in special primăvara şi vara, raioanele oraşului au sărbatorile lor proprii, oferind divertisment pentru toate tipurile de audienţă, în special pentru tineri având loc numeroase concerte.

 

 

 

 

   Cele trei atracţii principale sunt: Catedrala El Pilar, Catedrala La Seo şi Palatul Aljaferia, însă mai putem întâlni numeroase construcţii medievale, maure sau moderne.