Universitati

Înainte erau patru mari, la București, la Iași (care a fost și prima. Din țară nu din lume, că aia din Bologna a apărut cu mult înainte, în 1088, dar noi atunci ne jucam cu arcul prin pădure), la Cluj și Timișoara. Mai mică era la Craiova și foarte mică la Brașov. Mai erau alea tematice, fizică atomica la Măgurele, petrol și gaze la Ploiești, mine la Petroșani, medicină și actorie la Tg. Mureș, chimie alimentará la Galați, sau păduri la Suceava. Acum sunt prin toate blocurile. De laboratoare nu mai zic. Dacă excela Politehnica din București, și cei din Măgurele stăteau bine. Doar profesorul Agârbiceanu, fiul prozatorului, și primul care a introdus laserul cu gaze în țară, a fost la amândouă. Acum nu mai suntem în primele o suta ale lumii. Acum poți lua doctorate în toate pădurile. La politicieni le face cu ochiul. Erau și înainte, dar nu erau introduse în ecuație și le luau studenții cei mai destupati, sau profesorii care scriau cărți. De fapt s-a schimbat și scara valorilor. Înainte când intrai într-o localitate, erau respectați intelectualii. Acum salamurile. Nu mai cedează nimeni locul în autobuz, nu mai saluta nimeni bătrânii, nu mai zice nimeni un banc cu Bulă, toți butoneaza telefonul sau mașina nu mai e un lux ci o necesitate. Nu mai vezi cărări, poteci, că toți au mașină. Vezi pe toate prundurile.