Amintiri din Epoca de Aur (2)

Țin minte că eram cu fratele meu Miu. Am mâncat pe la Self și am trecut strada la Dunărea să bem o bere. Acolo la o masa era Dinica cu Visu. Cum Visu a chemat un taxi să plece Dinica ne-a chemat la masa lui. Ne-am dus că știam ca e mare actor. El dormea cu capul pe masă și din când în când îl ridica să cânte. Toate visele mele, rătăcite printre stele, asta tot canta. Era perioada când cârciumile se închideau la 11 seara, așa că a zis să mergem la Ploiești , ca știe el acolo o cârciumă deschisa toată noaptea. Când i-am zis ca suntem studenți și nu avem gloanțe, a plecat și el acasă. Ne pregăteam să plecam și noi, dar ne-a chemat la masa lui un moș, care era vecin cu noi. De fapt, chelnerii în fața lui stăteau drepți. Deși aveam alte planuri, ne-am dus să nu îl supărăm. Avea un betesug, când lua câte o înghițitura ne tot lovea în umăr. Era din Moreni, șef la Dinamo, parcă generalul Dragnea. Cum stătea prin Militari și nu mai circula nimic, că se făcuse miezul nopții, s-a oferit să ne ducă el, că avea o Dacia. Am văzut că merge șerpuit, dar nu era nimeni pe strada, fiind noapte. Pe la Opera, unde era plin de homalai, am văzut jumate de Europa, și nicăieri nu sunt mai mulți, dar de regula spun cei ce strălucesc și că tot răul vine de la UE, și că e mai bine cu rusii, ne-a oprit un tablagiu. Hai nu a văzut chipiul, că generalul ținea unul la vedere la luneta, dar avea numărul la mașină 104 B. Ori numere de astea nu avea oricine. De fapt generalul a dat geamul jos, și i-a zis tablagiului să-i dea un câine să umble prin parcuri că nu e bun la circulație

Doar, tablagiul își făcuse treaba, însă așa era atunci

Doar unii au nostalgii, văd numai partea plina a paharului. După un ocol prin Militari să ne prezinte baba lui, care ne luase la omor că din cauza noastră a băut moșul, am ajuns în Regie.