Aflată la poalele Pirineilor, Zaragoza esta capitala Comunităţii
Autonome Aragon având o populaţie de aproximativ 700.000 locuitori.
Oraşul Zaragoza are
mai mult de două mii de ani de istorie. Primele indicii însă datează din
secolul VII Î Hr., descoperindu-se resturi ale unei aşezări încă din
epoca bronzului.
Însa prima aşezare urbană o reprezintă oraşul iberic
Salduse, menţionat în textele lui Plinius cel Bătrân sub numele de
Saldursa, datată din anul 24 Î. Hr. Din anul 14 Î Hr., veteranii din
războaiele cantabrice întemeiază oraşul roman Caesaragusta, fondat de
Octavio Augusto, la scurt timp devenind cel mai important centru urban
din valea Ebrului.
Din anul 452 oraşul va fi cucerit de svabi, iar din anul 466 de vizigoţi care l-au introdus in Împărăţia Toulouse.
Dupa asediul
bascilor din anul 541, oraşul a fost cucerit de musulmani in anul 714,
conducătorul acestora Nusair Saracen ibn Musa numindu+l Saraqusta al
Medina-Baida.
Cu ajutorul Castliei, Alfonso I Battles cucereşte oraşul în anul 1118, făcându+l capitala Aragonului.
In secolul XIII,
nobilii au format Uniunea (o asociaţie menită de a le menţine
privilegiile şi a limita puterea regală), însă au fost învinşi de Petru
în anul 1384, aceasta fiind desfiinţată.
Dupa unirea dinastiilor
Castiliei si Aragonului, oraşul a devenit monarhie habsburgică.
Din secolul al
XV-lea oraşului i s-au alăturat suburbiile fermierilor, pescarilor şi
tăbăcarilor, fiind construită, la scurt timp, Universitatea Catolică, în
timpul domniei lui Ferdinand.
Zaragoza a cunoscut însă o stagnare în
creştere odată cu alungarea evreilor şi maurilor.
A urmat Războiul de Succesiune, oraşul dobândind libertate şi
suveranitate şi fiind create instituţii proprii. Fiind însă considerat
partizan al arhiducelui Carol de Austria, este ocupat în anul 1707 de
trupele borbone, însă din anul 1710 îşi recâştigă libertatea.
În timpul
Războiului de Independenţă (1808-1814), Zaragoza rezistă trupelor
franceze, eroismul lor fiind renumit în întreaga Europă. Holera provoacă
numeroase victime în anul 1815, însă cu toate acestea număra 100.000 de
locuitori în anul 1900.
Zaragoza se transformă într-un oraş modern,
sunt construite Gara de Nord şi bulevardele Sagasta, Grand Via şi
Independenţei. Dupa crearea Ligii Naţionale de producţie (1899) şi
Uniunii Naţionale (1900), populaţia din satele alăturate imigrează masiv
formând o pătură proletară.
Dupa asasinarea
Cardinalului Juan Fragoso y Romero (4 iulie 1923), garnizoana condusă de
generalul Miguel Cabanelles rezistă asediului catalan din timpul
ofensivei Belchite.
Franco redeschide
Academia Militară şi construieşte noi cartiere pe celălalt mal al râului
Ebru.
Din a doua jumătate a secolului XIX şi până astăzi Zaragoza se
dezvoltă continuu devenind al cincilea oraş al Spaniei şi fiind conectat
printr-o reţea de autostrăzi cu Barcelona, Madrid, Huesca, Teruel şi
Valencia.
În Zaragoza se poate ajunge astăzi terestru sau cu avionul.
Anual au loc
numeroase fieste, cea mai renumită fiind Fiesta del Pilar (Sf. Pilar
fiind patroana oraşului), când mii de turişti vin pentru a oferi flori
Sf. Pilar.
Pe tot parcursul anului şi in special primăvara şi vara,
raioanele oraşului au sărbatorile lor proprii, oferind divertisment
pentru toate tipurile de audienţă, în special pentru tineri având loc
numeroase concerte.
Cele trei atracţii principale sunt: Catedrala El Pilar, Catedrala La Seo şi Palatul Aljaferia, însă mai putem întâlni numeroase construcţii medievale, maure sau moderne.
Cel
mai mare dintre cei sase frati, Vincent van Gogh s-a nascut in Groot
Zundert, un sat in apropiere de Breda, la 30 martie 1853.
A
fost fiul lui Theodorus van Gogh, pastor al Bisericii Reformate si al
Annei Cornelia Carbentus, avand doi frati: Theo si Cor, si trei surori:
Elisabeth, Anna si Willemina.
In
1860 Vincent a inceput cursurile la scoala din sat unde unui profesor
ii reveneau 200 de elevi, astfel ca dupa un an parintii il muta.
Dupa
ce frecventeaza diverse internate, din 1864 il trimit la Zenbergen, iar
doi ani mai tarziu la Tilburg, insa la varsta de 15 ani renunta
definitiv la studii fiind atras de pictura pentru care a fost
autodidact.
Intors
acasa, unchiul sau il ajuta sa se angajeze dealer de arta la Goupil
& Co in Haga, companie ce il trimite in 1873 la Londra.
Aici
se indragosteste de Ursula, fiica hangitei unde locuia, insa aceasta
era promisa altcuiva. Deceptionat, tatal si unchiul sau reusesc sa-l
transfere la Paris unde dragostea sa pentru pictura creste dupa ce a
vizitat expozitia lui Jean Francois Millet.
Insa
Van Gogh protesteaza pentru modul cum este tratata arta, ca o marfa,
astfel ca la 1 aprilie 1876 i se reziliaza contractul de munca.
Ajutat
de prietenul sau, scriitorul Albert Djemal, Van Gogh se intoarce in
Anglia unde dupa ce a lucrat o scurta perioada de timp ca auxiliar la
Ramsgate, in urma deziluziilor profesionale si amoroase va cauta refugiu
in religie.
Intra ajutor de predicator la Isleworth, insa dupa cateva luni se angajeaza intr-o librarie din Dordrecht.
In
1877 se intoarce in Tarile de Jos, la Amsterdam, unde incearca sa
devina preot, insa va fi respins necunoscand latina si greaca, dar mai
ales din cauza dificultatii de a comunica cu publicul.
Va
fi trimis misionar la Mons in zona miniera Borinage din Belgia, unde va
lucra aproximativ doi ani. Dormind intr-o baraca si impartind putina
hrana pe care o avea saracilor, sanatatea incepe sa i se degradeze.
Ajutat economic de fratele sau Theo, Van Gogh decide sa faca o schimbare in viata sa dedicandu-se picturii.
Se stabileste in 1880 la Bruxelles unde se imprieteneste cu pictorul Anthon van Rappart si se inscrie la Academia Belle Arte.
Insa
numai dupa un an, Van Gogh pleaca la Etten pentru a-si vizita fratele
indragostindu-se de verisoara sa Cornellia Adriana Vos Strickers, care
tocmai devenise vaduva, insa va fi refuzat si de aceasta.
Intalneste
insa o prostituata alcoolica insarcinata si care avea o fata cu care
va trai mai bine de un an devenindu-i model. O paraseste insa si pleaca
la Drenthe in nordul Olandei unde picteaza peisaje.
In
noiembrie 1885 Van Gogh pleaca la Anvers unde descopera pictura lui
Rubens, iar un an mai tarziu la Paris locuind la fratele sau.
Aici ii cunoaste pe Bernard, Touluse-Loutreac, Ganguin, Seurate,
Signat, Guillaumin, Pissaro si Cezanne, punand impreuna bazele
neo-impresionismului.
Datorita
problemelor de sanatate cauzate de alcool si fumat, Van Gogh se retrage
la Arles in 1888 unde picteaza peisaje in aer liber.
Aici
intentioneaza sa deschida un atelier apeland la mai multi prieteni
pentru a obtine sprijin, primind ajutor doar de la Gauguin.
Acesta,
locuind in acel moment in Bretania, se deplaseaza la Arles
incurajandu-l pe Van Gogh sa picteze locurile istorice din zona. Insa
intre cei doi are loc o altercatie in urma careia Van Gogh isi pierde o
ureche.
Marcat
de problemele psihice, artistul se interneaza voluntar in spitalul de
boli mintale din Saint Remy de Provence unde a primit doua camere, una
pentru a amenaja un mic atelier. Se muta insa langa Paris la Auvers sur
Oise, unde este tratat de doctorul Paul Gachet, un prieten al fratelui
sau Theo. La scurt timp insa, in ziua de 27 iulie 1890, Van Gogh va
pleca pe un camp din apropiere unde se impusca in piept. A fost
inmormantat in cimitirul din Auvers sur Oise.
Nesuportand
durerea pierderii fratelui, Theo moare si el sase luni mai tarziu la
Utrechet, fiind dezhumat in 1914 si inmormantat langa Vincent.
Cel mai mare oras al Tarii Bascilor (avand capitala la
Vitoria) si al saselea oras al Spaniei cu o populatie de aproximativ un
milion de locuitori, Bilbao se afla in nordul Peninsulei Iberice pe
malul Golfului Vizcaya.
Desi Vidal Lablache mentinoeaza in atlasul sau din 1895 prezenta
bascilor printre primii locuitori ai Peninsulei Iberice, Bilbao a fost
fondat abia in anul 1300.
Insa unii istorici identifica Bilbao cu Amanum Portus fondat de Plinio sau cu Flaviobriga fondat de Claudio Ptolomeo.
Fondatorul orasului este Diego Lopez V de Haro, care la 15 iunie
1300 il mentioneaza in “Cartea Orasului” din Valladolid , fiind apoi
confirmat la 4 ianuarie 1301 de catre regele Ferdinand al IV-lea al
Castillei si Burgosului.
Are loc insa si o a doua fondare a orasului in 1310 de catre Maria Daiz de Haro, nepoata lui Diego Lopez.
In 1443 se construieste biserica Sf. Anton, unul dintre
edificiile cele mai vechi ale orasului, unde in 1483 regina Isabell I de
Castilla isi depune juramantul.
La 21 iunie 1511, regina Juana I de Castilla aproba construirea
“Consulatului de Bilbao, Casei de Comert si Curtii de terenuri, afaceri
si a marii”, institutia cea mai influenta a orasului timp de mai multe
secole.
Institutia are competenta asupra raurilor Nervion si Ibaizabal,
regularizand comertul, precum si a lucrarilor de imbunatatire si
intretinere, precum si a marii.
Datorita consulatului, Portul Bilbao a ajuns unul dintre cele mai importante din Spania.
In 1631 Bilbao a fost desemnat capitala a Tarii Bascilor, titlu ce a apartinut orasului Bermeo pana la acea data.
Desi in Razboiul de Independenta dintre 1808-1813 francezii au
ocupat mai multe teritorii basce insa nu si Bilbao, orasul a fost jefuit
in repetate randuri, aici infiintandu-se o garnizoana condusa de
generalul Jean Jaques Avril.
Cazand in dizgratiile lui Napoleon, acesta a fost inlocuit cu
colonelul Bord, care a avut ca intentie alipirea totala a Tarii Bascilor
la Franta.
La putin timp incep razboaiele carliste, Bilbao fiind unul dintre
obiectivele importante ale acestora, insa in 1838 generalul Tomas de
Zumalacarregui este ranit in apropiere de Begona si invins.
Anul urmator orasul rezista unui al doilea asediu, Baldomero Espartero invingand pe carlisti in lupta de la Luchana.
Rezistand si celui de al treilea razboi carlist din 1872, Bilbao
infloreste din punct de vedere economic, perioada in care este
construita calea ferata, este fondata Banca de Bilbao (embrion pentru
actuala BBVA), precum si aparitia bursei. Se dezvolta un numar important
de uzine siderurgice si fabrici, sunt construite diverse palate,
spitale precum si Teatrul Arriaga.
Si in Razboiul Civil Bilbao a fost important, orasul fiind
bombardat in dese randuri de avione sau forte navale franchiste. La
terminarea razboiului, orasul isi reia dezvoltarea industriala fiind
construit aeroportul. Acest lucru atrage o emigratie masiva a populatiei
din celelalte regiuni ale Spaniei marcata inca de razboi. In aceasta
atmosfera s-a nascut la 31 iulie 1954 in Bilbao, Euskadi Ta Askatarana
(ETA), organizatie terorista nationalista.
Astazi in Bilbao pot fi vizitate numeroase constructii
emblematice (Palatul Euskalduna, Palatul Chavarri, Palatul Deputatilor,
Teatrul Arriaga, Teatrul Campus Eliseos, Muzeul Guggenheim,
Universitatea, Catedrala Santiago de Bilbao, Biserica Sf. Anton, etc.),
muzee (Guggenheim, Belle Arte, Maritim, Arheologic, etc.). In Bilbao au
loc anual festivaluri de muzica (Bilbao BBK Live, Bilbao Distrito Jazz
el Bilbao Ars Sacum), sau film (Zinebi).
In Bilbao se poate ajunge terestru, orasul fiind conectat la autostrada A8, cu avionul sau cu vaporul din Portsmouth.
