El Mundo (3) Barcelona, Valencia

Barcelona

 

 

 

 

 

 

    

 

   Situata in nord-est nu departe de frontiera cu Franta si de Pirinei, Barcelona este al doilea oras al Spaniei cu o populatie de peste un milion sase sute de mii de locuitori. 

 

 

 

 

   Adaugand si zona metropolitana formata din treizeci si sase de municipii delimitate de nucleul urban, populatia Barcelonei ajunge la cinci milioane de locuitori.

 

 

 

     

      Originea numelui Barcelonei este necunoscuta existand mai multe legende. Se spune ca numele ar veni de la generalul cartagenez Amilcar Barca care ar fi cucerit orasul dupa debarcarea in Hispania si l-ar fi facut cadou fiului sau Anibal Barca. Insa nu exista documente care sa ateste acest fapt.

 

 

 

   

       Alta legenda atribuie numele perioadei feniciene, teorie sustinuta de o inscriptie iberica gasita pe o moneda.

        Insa exista si o a treia legenda legata de mitologie care spune ca Hercule a unit argonautii pentru a-l ajuta la a patra munca, cea de a cauta Lana de Aur. 

 

 

 

 

  

     Barca acestora, ce purta numele Barca Nona, in timpul unei furtuni ar fi naufragiat pe coasta cataloniei, Hercule, cautand-o, ar fi gasit-o nu departe de actualul Montjuic. Sfatuit de Hermes, Hercule ar fi numit localitatea Barcanona.

 

 

    

 

    Se stie ca a fost un oras iberic format din triburile layetanos, primele urme ale populatiei venind de la sfarsitul neoliticului. A fost cucerit in 218 ic de Cneo Cornelio Escipion care l-a convertit in colonie romana.

 

 

 

 

 

     Fiind sub protectia lui Cayo Julio Cezar si a lui Octavio Augusto a primit numele Colonia Iulia Augusta Peterna Faventia Barcino, nume ce il intalnim si in harta lumii facuta de Claudio Ptolomeo.

 

 

 

 

 

 

     In sec. al V-lea vizigotii cuceresc si ei orasul numindu-l pentru o scurta perioada capitala teritoriilor hispanice, titlu ce il va primi ulterior Toledo. Insa in sec. al VIII-lea Al-Hurr cucereste orasul fiind recucerit apoi in 801 de Ludovico Pio, conducatorul Imperiului Carolingian.

 

 

 

 

 

       Atacurile musulmane continua si in 985 armatele lui Almanzor distrug orasul in totalitate. Borell al II-lea incepe reconstructia orasului ajungand un puternic centru comercial ce rivalizeaza cu Genova si Venetia, cele mai puternice in acea epoca.

 

 

 

 

   

         Incepand cu sec. al XV-lea orasul cunoaste o decadere cauzata de casatoria lui Ferdinand II de Aragon cu Isabel de Castilla, fapt ce a generat Razboiul Sacerdotilor (1640-1651) si Razboiul de Succesiune (1706-1714), cand dispar o serie de institutii proprii ale Cataloniei.

 

 

 

 

    

            Insa comertul cu America recupereaza din punct de vedere economic orasul, iar de la sfarsitul sec. al XVIII-lea Barcelona se transforma intr-un puternic centru politic, economic si cultural. In anii 1888 si 1929 Barcelona a fost gazda Expozitiei Universale. Se construiesc metroul si noul port, insa criza din 1929 si Razboiul Civil au paralizat orasul pentru o decada de timp.

 

 

 

   

 

          Barcelona a fost ocupata de trupele lui Franco in ianuarie 1939, insa dupa terminarea razboiului cunoaste o noua expansiune in special dupa 1 ianuarie 1986 cand Spania a fost integrata in Uniunea Europeana. In 1992, la Barcelona au avut loc Jocurile Olimpice.

 

 

 

 

       

       Astazi in Barcelona putem vizita atat vechile coloane ale templului lui Augusto sau zidurile de la Barcino, catedrale medievale, cat si arhitectura moderna asupra careia si-a pus amprenta Antoni Gaudi.

 

 

 

 

   

 

          Lucrarile marelui arhitect Sagrada Familia, Parcul Guell, Casa Mila, La Pedrera sau Casa Batllo atrag astazi milioane de turisti. Deasemeni in Barcelona gasim zeci de muzee, la loc de frunte fiind muzeul Picasso, sau celebra cale Rambla.

 

 

 

   

       In 1999 Royal Institute of British Architect a decernat Barcelonei Medalia Regala de Aur pentru arhitectura sa inegalabila.

 

 

 

 

 

 

 

Valencia

 

 

 

  

          Al treilea oras al Spaniei, Valencia este capitala Comunitatii Valenciene, avand o populatie de aproximativ un milion de locuitori. 

 

 

 

 

  

          Orasul este situat in estul Peninsulei Iberice pe malul Marii Mediterane, fiind strabatut de raul Turia.

 

 

 

 

 

        Turistii pot ajunge in Valencia folosind mijloace auto, orasul fiind conectat la Autostrada 7, cu trenul, cu avionul la aeroportul Manisce sau croaziera pe mare plecand din porturi din Grecia, Italia, Corsica, Maroc, Anglia sau Irlanda.

 

 

 

 

 

   

          Fondat de romani in anul 138 i Hr. pe timpul consulului Decimus Junius Brutus, orasul a purtat numele Valentia Edetaranum. Incepand cu sec. al V-lea isi fac aparitia primele triburi germanice, in special vizigotii care il cotropesc, iar din sec. al VIII-lea va fi cucerit de musulmanii condusi de Tariq Add al-lui Allah. Fiul Emirului din Cordoba va fi numit guvernator si orasul isi va schimba denumirea, numindu-se Balansiya.

 

 

 

      Rodrigo Diaz de Vivar (El Cid) va recuceri orasul in 15 iunie 1094, insa dupa cinci ani moare iar almorauzi il vor recuceri in 1102. Desi Imparatul Spaniei Alfonso i-a alungat initial, nu a reusit sa mentina orasul, iar crestinii l-au abandonat, dandu-i foc. Masdali ia orasul in primire pe 5 mai 1109 si il reconstruieste.

 

 

 

 

   

            Va fi recucerit de Jaime I Cuceritorul regele Aragonului ajutat de Ordinul de Calatrava pe 28 septembrie 1238 si se va forma Regatul Valenciei ce va fi parte din Coroana Aragonului. 

 

 

 

 

   

 

        In 1348 Valencia este decimata de ciuma, iar intre 1363-1364 au loc revolte ale populatiei.

 

 

 

 

 

  

 

          Din sec. al XV-lea orasul cunoaste o extindere si crestere spectaculoasa (perioada de aur), in anul 1502 fiind fondata Universitatea din Valencia. Insa in sec. al XVIII-lea Valencia se alatura Arhiducelui Carol al Austriei contra lui Bourbon in Razboiul de succesiune spaniol, acesta din urma castiga si orasului i se vor abroga toate privilegiile.

 

 

 

 

 

      Dupa Razboiul de o suta de ani are loc Razboiul de Independenta impotriva armatei lui Napoleon, insa in Prima batalie de la Valencia maresalul francez Suchet va cuceri orasul la 28 iunie 1808. Va fi recucerit in 1814 si declarat capitala a Spaniei, titlu ce il va detine si in 1936 sub conducerea presedintelui de guvern Manuel Azana.

 

 

 

 

        In urma marilor inundatii din 1957 raul Turia a devastat orasul, acesta fiind deviat apoi in afara Valenciei iar in vechia albie fiind costruit Parcul Turia.

 

 

 

           Valencia poseda un patrimoniu cultural si artistic impresionant. In vechiul oras pot fi admirate Sf. Catalina, El Miguelete, Turnurile Serranos sau La Lonja de la Seda declarata patrimoniu universal in 1996 de UNESCO.

 

 

 

 

 

         

 

           Deasemenea intalnim 18 muzee printre care Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Arta Moderna, iar in Valencia moderna Orasul Artelor si Stiintei sau Parcul Oceanografic Universal.  

 

  

           In bucataria traditionala a orasului (celebra Dieta mediteraniana), la loc de frunte se afla paella.